Nașterea la maternitatea de stat din Brașov – DA sau BA?

E un subiect foarte discutat în rândul femeilor: Să naști la privat sau la maternitatea de stat?  De când au apărut cele 2 maternități private în Brașov, femeile stau mult în dubii când vine vorba unde să nască.

Dacă aș fi fost întrebată acum 2-3 ani unde voi naște, aș fi zis că la Eva. Pentru că mi-era frică de maternitatea de stat și de condițiile de acolo. Cu toate că, în opinia mea, cei mai buni specialiști îi vom găsi mereu la spitalele de stat. E drept că, majoritatea doctorilor care sunt la stat sunt și la privat. Dar ca regulă generală pentru mine (nu trebuie să aveți aceeași părere și nici să vă ghidați după a mea), doctorii cei mai buni și experimentați sunt la stat. Asta pentru că zilnic se întâlnesc cu fel de fel de cazuri și urgențe, din care învață sau își consolidează experiența. Știu să lucreze sub presiune și nu spun NU anumitor cazuri, ci dau tot ce pot. Dar asta e o altă discuție.

Eu am ales maternitatea de stat. Deja v-ați dat seama din cele spuse de mai sus. Aveam înainte un dr. ginecolog care era doar la privat, așadar am făcut un research și am ales ca dr. pentru sarcina mea și pentru viitor un doctor care neapărat să fie și la Spitalul clinic de obstetrica ginecologie „Dr IA Sbarcea” – dl. dr. Mircea PredaNu o să încep să zic că este cel mai bun, am vorbit deja despre chestia asta într-un articol anterior. Însă a fost cel mai bun doctor pentru mine. De la profesionalism la chimia relației pacient-doctor.

Domnul doctor din prima clipă m-a întâmpinat cu un zâmbet molipsitor și cu o doză bună de positivism. Am mers de drag la fiecare control și cu multă încredere că toată evoluția sarcinii este atent monitorizată. Totul a fost mult mai simplu și mai ușor, asta pentru că domnul doctor mi-a indus o stare de bine și mereu mi-a răspuns la orice întrebare banală sau stupidă, a făcut glume – poate pentru unele persoane asta nu denotă profesionalism, însă vă zic că nu e cazul. Am preferat o atmosferă degajată și am apreciat felul dumnealui de a fi din prima clipă până inclusiv, la naștere.

O să vă povestesc cum a fost să nasc la maternitatea de stat – DA sau BA?

Încep prin a spune că maternitatea este renovată și este superbă. Curată și super modernă. Cum a spus o prietenă, arată ca în filme. Nu am crezut decât când am intrat în sala de naștere. Am avut propria mea sală de naștere cu toaletă proprie. Da, o sală mare doar a mea și nu o sală comună cum era pre vremuri în care nășteau vreo 10 femei, despărțite doar printr-o perdea. Totul era doar pentru mine și copilul meu. Totul era atât de curat de parcă erai într-o cameră de hotel. Aveam un pat pe care am stat în cea mai mare parte a travaliului și masa de naștere, o minge de fitball și o moașă dedicată 100% mie. Vă spun, am avut o moașă minunată, o mamă și o prietenă în acele momente. Doamna Nina, dacă citiți vreodată acest articol, vă mulțumesc! Ați fost ajutorul potrivit și persoana potrivită pentru mine în acele grele momente. M-ați înțeles, ajutat și luptat împreună cu mine. Ați lucrat cu psihicul meu și mi-ați arătat cât de puternică poate fi o femeie.

Doamna Nina, moașa, a fost cu mine mereu, spunându-mi diverse și încurajându-mă. A lucrat cu psihicul meu care în acele momente de panică și durere începuse să mă trădeze. Mi-a spus de ce e atât de important să naști natural dacă sănătatea o permite. Nu că nu aș fi știut, dar a fost important ca cineva să-mi reamintească care au fost motivele pentru care am ales să nasc natural, care atunci când eu ziceam NU MAI POT!, să zică, BA MAI POȚI! Doamna Nina, dacă Dumnezeu îmi mai dă vreun copil, tot dvs. aș vrea să-mi fiți moașă.

Pentru că ne-am dorit mult să avem această experiență împreună, a asistat și soțul la naștere. Mai nou, la cerere, soțul poate fi prezent la naștere. I se dau haine sterile și e adus în sala de naștere. Doar în acele momente am realizat cât de utilă mi-a fost prezența lui. Eu eram în dureri, simțeam că pierd controlul asupra corpului meu, uitam să respir și eram aproape să renunț și să optez pentru epidurală. Însă el și moașa m-au ținut aproape de decizia luată. Radu era atât de încântat și de emoționat, de fericit chiar…de parcă era un copil în ajunul Crăciunului. Bucuria lui de a-și vedea cât mai repede fata, curiozitatea lui de a o vedea cum arată Ava…priceless!

Pe ultima sută de metri, o armată de doctori și asistente m-au înconjurat, ajutând cu tot ce se putea. Eram foarte slăbită, nu mai aveam nicio putere, însă am înviat sufletește când mi-am văzut copilul la piept, plângând. A fost cel mai emoționant moment al nostru ca familie, iar toți acei oameni care asistau păreau să ne înțeleagă și să ne ofere intimitatea de care aveam nevoie. Am avut parte de ora magică, așa cum ne-am dorit și ni s-a promis. Am rămas împreună ca familie în acea sală, singuri, și o oră ne-am bucurat de darul lui Dumnezeu pentru noi. Pentru că în acele clipe am înțeles mai mult decât până atunci, că Ava este un dar de sus. Aveam în brațe o fetiță care ne privea cu ochii mari, albaștri și parcă se mira că noi 2, 2 copii, suntem părinții ei. Aveam la piept o fetița măricică de 3310 g și 50 cm, care crescuse și se dezvoltase într-o burtică atât de mică. Aveam în brațe o fetiță cuminte și sănătoasă, care din prima clipă pe acest pământ ne-a cucerit. Trecusem cu bine peste 9 luni de sarcina și peste momentele dureroase ale travaliului. Eram toți 3 și eram bine.

După acea ora magică am fost lăsată în continuare în acea sală încă vreo 4-5 ore ca să se asigure că sunt bine, apoi m-au transferat într-o rezervă. Toate saloanele și rezervele sunt curate și moderne .Diferența între cele 2 este numărul de persoane cu care împarți camera și baia. Personalul medical este foarte amabil, gata să te ajute și să te încurajeze. Asistentele m-au învățat cum să țin corect copilul în brațe și la sân, cum să alăptez, cu toate că nu aveam încă lapte. Primeam zeci de mesaje de la cunoștințe care pe lângă felicitările de rigoare mă întrebau dacă am lapte. Era atât de frustrant! Vă rog, nu mai întrebați mamele dacă au lapte sau dacă alăptează! E o întrebare care este inofensivă la bază, dar care devine frustrantă sau poate părea a critică. Nu am avut lapte în primele zile, copilul meu se săturase să tragă disperat și să nu vină nimic, urla până se înnegrea la față și respingea sânul. Și apoi venea întrebarea – Alăptezi?! Simțeam că lumea mă judecă că nu am lapte, răspunsul lor venea imediat – Dar e foarte important să alăptezi, e cel mai bun laptele matern! Nu renunța, fă aia și aia! Oare eu nu știam asta, nu mă luptam cu mine și cu frustrările mele să fac ce e mai bine pentru copilul meu?! O asistentă tare drăguță, văzându-mă necăjită mi-a spus să ignor întrebările și să fiu pozitivă.

Ca să nu o mai lungesc mult, mi-a plăcut ce am văzut și cum am fost tratată de către personalul medical de la maternitatea de stat. Știu că multe femei zic Ok, s-a renovat maternitatea, însă asistentele tot mentalitatea aia comunistă o au! Ei bine, nu e așa. Chiar și cele mai în vârsta sunt foarte drăguțe și atente. O singură remarcă a unei asistente m-a deranjat care în ultima dimineață mi-a spus, oarecum reproșându-mi că mi-am învățat copilul în brațe și că ea toată noaptea a trebuit să stea cu Ava.

Remarca aceasta intră în categoria Ce nu mi-a plăcut la maternitate. Ca să fiu sinceră pe deplin, au fost 2 lucruri care nu mi-au plăcut la maternitate.

  • Mâncarea este cam slabuță pentru niște lăuze care trebuie să alăpteze. Mai ales dimineața. Te așteptau 2 felii de pâine, un cub de unt și 2 felii mai grosuțe de ceva salam. Eu fiind vegetariană, am înghițit în sec. Noroc că aveam 2 iaurturi aduse de soț. La prânz am avut o ciorbă bună de cartofi si ceva pilaf cu carne. Am mâncat doar ce mi-a plăcut și am completat în cameră cu ce mai aveam eu. Seara tot ceva în genul micului dejun. Se dau și ceva suplimente între mese, acelea mi-au plăcut – orez cu lapte sau griș cu lapte etc.

Poate credeți că sunt eu mofturoasă sau că fiind vegetariană spun că mâncarea a fost slăbuță, însă nu este doar părerea mea. Doar că având în vedere că dacă totul este OK nu stai decât 2 nopți în spital, să spunem că partea asta este acceptabilă. Cu ce mai ai de acasă reziști.

  • Îți lași copilul singur în cameră când pleci pe undeva – de exemplu ești chemat pentru a completa cererea pentru trusou sau pleci la masă. Chiar dacă stai cu cineva în cameră, și acel cineva merge la masă, nu? Și respectiva are vizitatori și coboară în curte. Și chiar dacă nu ar fi așa, este o străină. Sau poate e operată de cezariană și nu poate sări în cazul unei nevoi urgente a copilului.

Mi s-a zis să las copilul singur în cameră cu ușa deschisă să audă ele în caz de ceva. Eu am refuzat, mai ales când am coborât la vizitatori. Cum să o las pe Ava singură, cu ușa deschisă? Sunt zeci de saloane, zeci de copii și doar câteva asistente pe coridor, un coridor destul de lung. Cum să audă ele în caz de ceva, când muzica de pe hol se poate auzi din rezervă cu ușa închisă?! Nu critic, știu că sunt puține asistente raportat la numărul de copii, însă trebuie găsită o altă soluție. Eu am luat copilul și le-am dus la asistente în cabinet, anunțându-le că eu cobor și nu las o las pe Ava singură. Însă am văzut atâtea uși deschise și copilașii singuri.

Întebarea voastră este: Merită să naști la stat? În ciuda celor 2 minusuri, DA. Eu personal recomand, pentru mine a fost alegerea ideală. Și nu din cauza banilor am ales nașterea la stat. Da, am rămas cu vreo 5000 lei în buzunar sau mai bine zis, i-am investit în lucruri pentru Ava, însă banii nu au intrat în discuție atunci când am făcut acasta alegere. Ci siguranța că sunt pe mâini mai bune în cazul unor complicații și că iese din discuție transferul, că maternitatea este proaspăt renovată și este cel puțin la fel de faină, dacă nu mai faină decât cele private care deja au câțiva ani vechime de când și-au deschis porțile, că în cazul în care dl. dr. se întâmplă să nu fie atunci când nasc, vor fi alți doctori de gardă cu experiență care să mă asiste la naștere, și pur și simplu că nu am găsit motive mai bune care să încline balanța către cele private.

Asta este recomandarea mea bazată pe experiența proprie. Cu siguranța au fost și mame dezamagite de experiența lor aici, așa cum sunt și mame dezamagite de experiența lor la privat.

Lăsați-mi comentarii în care să îmi spuneți vouă cum vi s-a părut nașterea la maternitatea de stat. V-am pupat!

 

 

2 gânduri despre „Nașterea la maternitatea de stat din Brașov – DA sau BA?

  • Ma bucur ca te-ai simtit bine in a doau mea casa si imi pare rau nu am fost de serviciu in perioada cand ai nascut ca sa te pot felicita personal. E foarte frumos ce ai scris, stiu ca e si adevarat ptr ca asta fac si eu in fiecare zi, e un „multumesc din suflet” si asta ne insufleteaza pe noi sa continuam mai cu dragoste ptr meserie, mamica si copil. Cu drag, Roxana Serban

    Apreciat de 1 persoană

    • Roxana draga, mi-ar fi prins bine o fata cunoscuta in momentele acelea pline de emotie si complesitoare, dar da, am fost pe maini bune, am avut parte de oameni cu zambetul pe buze si totul a fost 👌. Jos palaria asistentelor care pot fi dragute si energice dupa atatea ore petrecute printre lauze si bebelusi. E un job frumos, insa extenuat. 👏

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.