8 lucruri pe care le-am învățat în sarcină

Bună dragile mele! Long time no talk…write!S-au întâmplat multe în primele luni ale acestui an și sunt mai ocupată, programul și viața mea s-au schimbat și se vor schimba multe lucruri în continuare.Cu ce să încep?Ei bine, la sfârșitul anului 2018 am decis împreună cu Radu să ne luăm pisică, iar în februarie am găsit-o pe Sasha (e pisică nu motan, dar are față de Sasha!). O alegere perfectă care ne amuză zilnic și ne face să ne tragem mai mult acasă, să stăm cu ea. Ca să nu mai zic că unde plecăm prin weekend-uri, o cam luăm cu noi, deja având geanta ei de voiaj si un băgăjel cu lucruri gata pregătit de mers în excursii sau la bunici. În luna martie am plecat câteva zile în Nisa (Franța) și am vizitat Coasta de Azur, în special Cannes și Monte Carlo/Monaco. A fost o vacanță atât de frumoasă că merită un articol separat.Veștile bune nu se termină aici. La sfârșitul anului trecut, mai exact puțin înainte de Crăciun am aflat că ne vom mări familia! Da, o veste minunată într-adevăr, mai ales că așteptam o astfel de veste. Iar faptul că a apărut de Crăciun a făcut-o mai specială! Așadar înțelegeți de ce mi s-a schimbat programul și de ce nu mai am timp de toate lucrurile…Nu mă pot compara cu alte femei care deja au trecut prin această experiență sau sunt la a 2a, a3a, însă, vreau să vă zic ce am învățat/descoperit eu în cele 22 de săptămâni de sarcină.

Fiecare sarcină și femeie e diferită

Nu toate arătăm la fel în săptămâna X, nu toate vom arata într-un anumit fel la finalul sarcinii. Nu toate avem grețuri, nu toate suntem schimbătoare ca vremea, nu toate avem probleme, nu toate avem o sarcină ușoară…nu toate avem același doctor!Foarte important! Dacă prietena ta care merge la dr. Z zice că e bun, nu înseamnă că așa e. Sau invers. Niciun dr. nu e perfect, fiecare are cel puțin o pacientă care va zice ceva negativ din experiența personală. Și asta e ok. Pleacă de la premisa că dr. ginecolog nu este Dumnezeu pe pământ, ci doar un om. Nu trebuie să fie cel mai bun, cel mai renumit, cel mai ultra uber scump, ci doar un doctor cu experiență.Am o experiență urâtă și neplăcută cu gincecologii buni, renumiți, mega căutați din Brașov. Și mi-a fost teamă că în sarcină nu voi găsi un dr. care să ne supravegheze îndeaproape și cu care să fim ok, compatibili. Pentru că da, asta chiar e o chestie. Să ai un doctor cu care să rezonezi. Am mers acum ceva timp la un dr. foarte bun, renumit, care da, mi-a rezolvat problema, însă nu rezonam. Aveam atâtea întrebări, de ce se întâmplase ce se întâmplase, de ce mie, și alte nelămuriri pe care nu știam să le formulez…dar nici nu prea avem curaj sau cui să i le adresez, pentru că domnul dr. era foarte ocupat, mereu încruntat, mereu gata pentru următoarea pacientă. Uneori aveam niște întrebări banale și îmi dădeam seama de asta de pe expresia feței dumnealui. Toată stima pentru acest doctor care mi-a rezolvat problema, dar neștiind nimic despre o sarcină, aveam nevoie de un doctor deschis, gata să îmi răspundă la toate banalitățile și la tot ce aveam nevoie. Încă nu voi spune numele domnului dr. la care sunt acum, dar atât eu, cât și Radu, am fost încântați din prima clipă de el. Hotărâsem să mergem la câțiva, să vedem cu care ne potrivim și ne simțim ok, dar nu a fost nevoie. Am fost întâmpinați cu un zâmbet prietenesc, cu felicitări calde și sincere și repetate, cu strângeri de mână, cu încurajări să punem mii de întrebări. Am plecat de la dumnealui plutind euforici. Până acum, nota 10 dumnealui. Vă anunț cum decurge totul până la final.Ce vreau să zic, că un doctor care pentru MINE e bun, cu care EU rezonez, care MIE mi-a făcut bine, la tine poate fi diferită situația. Așa că nu te lua după nimeni, mergi după cum îți dictează instinctul. Nu te compara cu nimeni, ești diferită! Nu te simți prost dacă ți se spune că ai burta mare sau mică; că ești prea slabă; că nu te-ai prea îngrășat… Unii o zic ca și când ceva poate nu e în regulă și de aia ești prea slabă, iar alții din invidie etc.Burta mea a înseput să se arate puțin prin săptămâna 17, pe la 20 ziceai că sunt puțin balonată, iar acum se vede, însă nu e mare, cel puțin așa zic alții. Până acum nu am pus decât burtică și pieptul a mai crescut, în rest încă port hainele de acum 6 luni, un an. Iar unii spuneau poate cu invidie sau răutate că nu se vede și stârneau în mintea mea de mamă la început ideea că poate ceva nu e ok. E bebe bine? De ce nu mișcă? De ce nu am avut grețuri? De ce nu mă simt însărcinată? Pentru că organismul meu e diferit față de al vostru, dragile mele, și sarcina mea actuală este diferită față de a voastră sau față de o viitoare sarcină a mea.

Ascultă-ți corpul, nu vocile din jur

…pentru că așa cum am spus, fiecare cu experiența lui. Cu mentalitatea, principiile și valorile lui. Unele femei merg în extreme în perioada sarcinii, de grijă să nu afecteze copilul. Unele mănâncă ca la carte totul 9 luni, își schimbă și cosmeticele și tot, fac o schimbare radicală în viața lor, altele merg lejer de parcă nu sunt gravide etc.Am fost certată că dorm încă pe burtă sau pe spate. Că am mâncat o felie de vinete cu maioneză. Nu știi că maioneza nu e bună? Nu fă aia, nu fă aia, fă doar așa, ai grijă la animale, vai nu pune mâna pe pisică, vai ai grijă stai în casă că sunt viruli bacterii etc.Ei bine, am făcut ce am simțit. Dorm ca un prunc pe burtă, ador clipele petrecute cu pisica mea, joaca și afecțiunea din partea ei, ador să simt că încă sunt eu Floris-Dana, femeie, iubită, copil, prietenă și viitoare mamă. Corpul meu mi-a zis ce îi place și ce nu cu privire la mâncare, deși multe la mine nu s-au schimbat: sunt aceeași dubioasă care mănânc linte, năut și budincă de tapioca și mă feresc de carne. Da, nici măcar nu mai gust. Corpul meu refuză. În schimb, da, mănânc ocazional vinete cu maioneză sau un ou ochi moale.Și nu stau în casă prea mult. Corpul meu zice să îl plimb cât încă nu mă simt greoaie. Vrea mișcare, vrea sport. Vrea roșu în obrăjori. Părul meu vrea același șampon, tenul meu aceleași creme.Ce cred eu, este că există un traseu bine definit pentru fiecare gravidă. Fă ce simți, cum simți! Chiar dacă greșești! Am avut puține emoții când l-am întrebat pe domnul dr. dacă sunt ok pentru a conviețui cu pisică. Slavă Lui că răspunsul a fost DA, că sunt în regulă. Cred că cu cât încerci să te ferești mai mult și te stresezi mai tare, cu atât nu e ok.Eu am decis să fiu eu cât încă mai pot, după ce vine fetița vor fi oricum schimbări în viețile noastre ca părinți și ne vom stabili programul și tot în jurul ei.

Cere sfaturi doar persoanelor pe care le apreciezi

Și când zic asta, nu mă refer la prietena ta de pe instagram, Kim Kardashian.Nici măcar nu contează dacă ți-e prietenă. În schimb e o vecină cu care doar te saluți, însă vezi cum se comportă cu copilul și în ce fel îl crește. Pentru că asta contează și la asta mă refer când zic de apreciere. La creșterea și educația copilului!Nu sfaturi de modă, unde se tunde că are un păr superb, nu la slabitul după naștere… Chair și în afara cercului tău de prieteni poți găsi părinți care își cresc frumos copilul, sau mai frumos decât majoritatea cunoscuților tăi. Pentru că poate fi o amică bună de mers la sală, dar o mamă absentă. Așa că privește dincolo de cercul tău și nu te sfii să întrebi și să ceri sfaturi de la oameni stabili emoționali și echilibrați în educarea copiilor.

Bucură-te și fii zen

Dacă dai curs gândurilor, intri în depresie. Oare e bebe bine? Oare e bun fructul ăsta pentru el? Oare o sa doară nașterea, oare dacă folosesc epidurala se întâmplă ceva? Oare o să fiu mamă bună? Oare va fi un copil bun? Va dormi noaptea?Stop! One step at a time!Fii zen, bucură-te azi pentru ziua de azi. Pentru ce simți și trăiești azi. Ziua de mâine nu e a noastră și nu are rost să ne îngrijorăm pentru ea.Sunt sănătoasă, bebele bine, crește, afară e părimăvara, e soare, mama e bine, soțul bucuros, soacra zâmbitoare, pisica jucăușă. Azi! Azi mă bucur!Eu am observat că dacă eu mă agitam sau permiteam unor persoane din viața mea să mă supere, starea mea afectează bebele. Avem migrene mari, iar eu fiind nevoită să îmi continui activitățile zilnice și responsabilitățile, mi-era tot mai greu și mai rău. Așa că am decis, ce și cine nu îmi face bine, nu mă apreciază/îmi pune bețe în roate sau pentru care nu valorez nimic…out of my life! Am alte priorități și binele meu, al copilului meu și armonia familiei mele sunt mai importante.Am decis să mă bucur zilnic, să elimin lucrurile și persoanele toxice din viața mea și să fiu zen.

Ce ți-ai propus înainte de sarcină nu e ceea ce vei și face

Sau nu 100%. E ok și asta. Nu e bine să îți setezi prea multe reguli în sarcină, ci să ajungi acolo și să vezi ce îți face bine, ce nu, ce e ok pentru bebele tău, ce îi convine și lui etc.De exemplu, eu am zis că voi mânca 100% sănătos. 70% îmi iese, zic eu. Mănânc gătit cel mai mult, salate, nuci, semințe, iaurturi etc., dar deși am zis tare și clar că nu voi mai pune gura pe fast-food, well… am pus mai mult decât suficient. Am zis că după ce voi primi acordul doctorului voi face sport de cel putin 3 ori pe săptămână….ceea ce în primele 4 luni nu s-a întâmplat, deși aveam OK-ul. Asta pentru că au fost multe neprevăzute și când mi-am propus partea cu sportul, nu am luat în calcul că organismul meu o să fie mai obosit și mai sensibil, iar schimbările ce se petrec în corpul meu îl vor epuiza. Abia din luna a 4-a am reluat activitatea sportivă, dar acasă și nu la sală, și sincer, rare sunt săptămânile în care fac 3 antrenamente. În schimb, merg pe jos ori de câte ori am ocazia, e singura chestie care nu mă epuizează total.

Mănânci pentru 2

Nu cât pentru 2, dar pentru 2. Da, multă lume te scuză și te îndeamnă să mănânci mai mult, mai bine, lasă că dai tu după jos, acum dă la bebe mâncare să nu fie anemic etc.

Da, trebuie să știi că mănânci pentru 2. În sensul în care trebuie să te gândești dacă ce bagi tu pe gură acum, e bun și nutritiv și pentru copilul tău. Chiar crezi că toate E-urile și nebuniile din snacks-uri e OK pentru el? Nu te ascunde sub pretextul că ți-e poftă ca să mănânci zilnic câte o pungă. Gusta, fă-ți pofta, mănâncă azi jumătate de pungă și de restul uită. Ai nevoie de mâncare bună și pentru organismul tău care suferă niște modificări și are nevoie să fie ajutat în primul rând prin alimentație și apoi prin alte vitamine prenatale etc și ai nevoie de mâncare bună pentru copilul tău din burtică. El acum se dezvoltă și pentru a fi cât mai sănătos după ce se va naște, are nevoie de o alimentație corectă.

Are nevoie de mâncare. Nu cât pentru 2 persoane, dar nici doar o salată pe zi. În sarcină nu se ține dietă. Nu există gravidă, oricât de bune ar avea genele care să nu pună kg. Ține-ți greutatea sub control printr-o alimentație sănătoasă, corectă și fără să exagerezi. Și fă mișcare, îți va părinde bine!

Implică-ți soțul!

Am auzit vehiculându-se în popor că soții se simt oarecum dați la o parte în perioada asta. Ei bine, nu trebuie! Copilul din pântecul tău este rodul iubirii dintre tine și el, nu e așa? Așa că de ce ai îndepărta ajutorul potrivit, de ce nu l-ai lăsa să facă parte din tot procesul.

Radu e prezent la fiecare ecografie și interpretare de analiză, chiar dacă unele se desfășoară în timpul programului de muncă. Vrea să fie acolo, să își vadă și el fata, să audă despre ea. Și uneori e mult mai emoționat decât mine. Încerc să îl implic în mai multe activități și chiar să îi dau voie să facă chestii pentru mine, cu toate că în alte circumstanțe nu mi-ar fi plăcut să mă ajute, pentru că sunt o fire mai independentă. Deși încă pot să fac multe lucruri singură, încă uit de burtică și mai ridic, încă mă trezesc alergând după autobuze etc., încerc să îi arăt cât îmi e de folos. Pentru că îmi e! De ce să mă epuizez total făcând totul singură, când el e binevoitor și disponibil în a mă ajuta?

Partenerul se poate simți dat la o parte și din cauză că tu din prea multă grijă și preocupare cu sarcina/copilul, îl uiți. Uiți că are nevoie de atenție, de iubire, de tine nu doar ca mamă a viitorilor voștri copii, ci și ca iubită. Nu uita de el, profitați și cinați împreună, mergeți la plimbare, oferă-i o îmbrățișare. Acum, dar și după ce puiul vostru se va naste.

Ai nevoie de mai multă odihnă

Desigur, sunt femei care nu își permit acest lux, din păcate! Nu beneficiază de un partener prezent sau atent la nevoiele sale, sau poate de unul prea implicat în a pune o pită bună pe masă.

Așadar ea trebuie să vină de la muncă, să facă cumpărături, să facă de mâncare, să spele și să calce, să facă curat etc. Dacă mai au deja un copil sau doi deja e mult. Le apreciez pe toate care fac asta și nu se plâng!

Eu am descoperit acum că în timpul sarcinii am nevoie de mai multă odihnă. Corpul meu până acum nu a simțit modificări și nici grețuri, insomnii etc. nu am avut. De multe ori chiar am râs și am zis că nu mă simt gravidă. Însă corpul meu se resimțea. Bineînțeles, am avut și am stări de somnolență, dar mereu aveam ceva de făcut important sau nu eram acasă. Am călătorit mult, am mers la muncă (încă merg) etc., iar programul meu nu s-a schimbat prea mult.

Seara după ce gătesc ceva pentru a doua zi, dipă ce mă îmbăieez și încerc să îmi acord și mie atenție, trebuie să mă joc cu pisica. Sună ciudat poate, dar e o copilă plină de energie în fața căruia ne-am luat responsabilitatea să o îngrijim și să o iubim. Trebuie să îi consum energia, iar ea abia așteaptă momentul acesta. Apoi vrea iubită. Iar eu cad de oboseală, fără să mai citesc 2 pagini dintr-o carte.

Nu am știut că am nevoie de mai multă odihnă. Adică, serios, am până în 30 de ani, sunt tânără, în putere, trebuie să le pot duce, nu? Așa cum mama a putut, bunica la fel, așa și eu. Și mai ales că am atâta suport din partea familiei!

Ei bine, în weekend se dădea o luptă în mine, pentru că după o curățenie intensă, cumprături, mâncare, spălat, mă dureau toate și trupul meu voia somn. Însă mintea mea spunea NU! NU! E weekend, doar nu o să stai în casă să dormi. Ești tânără, fără copii, dacă nu te plimbi acum, atunci când?! Și nu îmi acordam luxul unei ore de odihnă. Acum am înțeles că e nevoie să îl ascult mai mult și astfel voi putea fi capabilă să fac mai multe. Nu voi mai vrea să dorm duminica de la 21, ci de la 23 poate. Asta dacă la prânz l-am lăsat să doarmă o oră sau mai mult. La mine s-a dus un război de gânduri și voințe, dar a trebuit să îmi accept soarta, care nu e rea deloc. :))

Fetelor, aveți grijă de voi și faceți din voi și soț o prioritate, e atât de necesar și de frumos. Ascultați de organism în toate, el vă v-a susține pe perioada sarcinii și după.

Vă pup,

Floris.

2 gânduri despre „8 lucruri pe care le-am învățat în sarcină

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.