Poarta Carpaților – destinație ecoturistică

În 27 octombrie am avut onoarea să descopăr alături de cei de la Centrul de Ecologie Montană o altă față a turismului din zona Bran-Moeciu-Fundata (județul Brașov). Pentru cei care nu știu ce e ecoturismul, cei de la AER ne definesc ecoturismul ca fiind o formă de turism în care scopul principal al turistului este de a observa și aprecia natura şi tradițiile zonei. Mai mult, pentru a se încadra la ecoturism trebuie să aibă caracter educativ, să conserve și să protejeze natura și să folosească resursele umane locale.

Așadar, ne-am îndepărtat de turismul comercial – închiriatul unei cabane/camere, grătare și cumpărături de la buticuri, chiar și de Castelul Bran și orice poveste legată de acesta. Ne-am îndreptat privirile către adevărata frumusețe a acestei zone: natura. Este imposibil să traversezi această zonă și să nu spui măcar o dată Uau!.

Dealuri, văi, munți, un cer impunător și un soare de toamnă este tot ceea ce ai nevoie pentru a realiza că ai privit din perspectiva greșită turismul românesc. Un weekend în care să descoperi tradițiile locale, simplitatea celor care locuiesc în această zona, să descoperi peisajele impresionante, mâncărurile cu gust autentic românesc și aerul curat de munte este mult mai benefic, mind & soul.

Din păcate ziua a trecut foarte repede și noi am încercat să vedem și să mergem în cât mai multe locuri din zona, dar mi-ar fi plăcut să am la dispoziție măcar un weekend întreg ca să mă pot bucura de tot ce mi-a fost dat să descopăr. Ni s-a arătat cum se face șița care se pune sau se punea pe vremuri pe acoperișul caselor sau a cabanelor, am fost să vedem un război și cum se țese la el, ce lucruri ies din mâna acestei localnice, iar apoi ne-am continuat drumul cu dna Maria Dumitru, care este profesoară în Fundata, dar după ore țese de zor.

Eram oarecum conștientă că tradițiile noastre se vor termina odată cu bunicii noștri, asta văd încă din satul bunicii mele (jud. Vaslui). Este tot mai bătrân, mai pustiu, mai în paragină, iar tinerii au plecat la oraș sau în străinătate. Deja generația mea nu mai știe de anumite tradiții sau nu le știe însemnătatea. Prea puțini suntem meșteșugari și asta doar pentru că e cool să faci chestii hand-made. Dar în acest infotrip am conștientizat și mai mult acest fapt. Cei vârstnici nu au cui să paseze meseriile, pentru că tinerii au plecat. Cei care încă mai sunt pe acolo nu arată niciun interes sau dorință de a învăța. În toată țara Branului nu se știe dacă mai este vreun fierar. 3-4 sate și niciun fierar?! Prea puțini tâmplari. Meșterul care ne-a arătat cum se face șița a învățat meseria de la altcineva, însă el nu are pe cine învăța. Acum se poartă țigla, nu? În tot Moeciu de Sus nu se știe decât de o doamnă care mai are războiul funcțional și care îl utilizează. Restul le țin în pod. Doamna Dumitru a încercat la școală să îi învețe pe elevi să țeasă. În zadar. Poate dacă îi învățam să țese pe tabletă sau pe telefon… altfel își pierd răbdarea, ofta aceasta.

În goana noastră, ne uităm rădăcinile. Într-un secol al vitezei, ne pierdem răbdarea tot mai repede. Ne-am înlocuit oamenii care munceau cu sârguință în fabrici cu tot felul de mașinării. Am automatizat tot mai multe lucruri. Asta pentru confortul nostru. Preferăm mâncarea semi-preparată. Preferem totul cât mai repede. Însă, riscăm să ne uităm identitatea ca români. Noi ce ducem mai departe, ce tradiții, dacă le-am uitat pe cele instaurate de bunici?

Am vizitat și Muzeul Stoian din Fundata. Pentru că autocarul nu încăpea a trebuit să mergem vreo 15 minute pe jos până acolo. Priveliștea a fost superbă, toamna se instalase atât de frumos în natură! Am fost surprinsă să văd că muzeul era de fapt o casă mică, în vârf de deal, în curtea unor localnici. Intrând în aceasta, am fost cuprinsă de istorie – de la designul tipic pe care îl aveau casele din zona aceasta, la costumele expuse în fiecare încăpere. Erau expuse diverse piese de mobilier cum ar fi un cuier pictat, schiuri din lemn, unelte, vârtelnița, suveici, tot felul de țesături, costume populare, picturi pe lemn, bani vechi, etc. Domnul Prahoveanu a menționat că această casă are aproximativ 150 de ani și a fost construită în 4 ape, iar acoperișul are 3 straturi de șițe.

La sfârșitul zilei, obosită, călătorind spre casă, m-am întrebat: Oare câte astfel de destinații ecoturistice sunt în țară? Asta pentru că ar fi păcat să nu profităm câteva zile pe an și să mergem în astfel de zone ca să ne înviorăm sufletul vizitându-ne țara, evadând puțin din jungla urbană. Cred ca putem face turism și altfel. E benefic pentru noi, pentru copii, dar și pentru batrânii noștri. Ei se simt utili arătându-ne munca lor de o viață, iar noi putem învăța ceva nou și chiar să descoperim noi hobby-uri. Ei ne transmit ceva din tradiții, noi le duce mai departe. Măcar în suflet.

Vreau să închei cu câteva argumente pentru care să lași orașul pentru câteva zile și să mergi într-o destinație ecoturistică:

  • aer curat;
  • liniște, pe traseele ecoturistice nu e aglomerație;
  • perfecte pentru escapade în 2 sau chiar și cu copiii;
  • îi încurajezi pe meșteșugarii locali să continue ceea ce fac dintotdeauna;
  • bucătăria tradițională – ingrediente naturale, fără E-uri;
  • arhitectura simplă, peisajele agro-pastorale;
  • locuri unice – în drum spre Fundata te afli între 2 arii protejate: Parcul Național Piatra Craiului și Parcul Natural Bucegi, iar peisajul e de nedescris, trebuie neapărat văzut;
  • te îmbogățești sufletește;
  • îți găsești echilibrul în natură, scapi de stres – plimbându-te pe traseele ecoturistice, vei realiza ce mic ești în fața creației și vei reveni acasă cu altă energie;
  • descoperirea și păstrarea tradițiilor locale;
  • locuri instagramabile – menționez asta pentru cei care nu pleacă de undeva fără o poză de instagram sau își doresc un feed frumos, un content de calitate.

Lăsați comentarii în care să îmi spuneți dacă ați fost în vreo destinație ecoturistică și ce v-a plăcut cel mai mult.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.